Am 42 de ani și de 27 de ani mă lupt cu tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică, tulburarea de stres posttraumatic, unele lucruri pe care nu ar trebui să le experimentezi sau să le vezi cu cât îmbătrânesc cu atât devine mai rău PTSD este o cursă lungă, dar nu renunț și nu îmi pare rău pentru mine , am o fiică frumoasă de 22 de ani. Am medic și terapie dar singurul lucru care îmi este indisponibil sunt dinții de pe palatul superior nu am , acum 10 ani i-am rugat pe dentist să mi-i scoată nu am suportat reparația , atunci nu am ieșit din casă timp de doi ani am stat în pat luptându-mă în fiecare zi nu puteam respira credeam că mă sufoc non-stop , urma să fac infarct etc. Acestea sunt manifestări tipice ale tulburării de anxietate. Mi-am pus proteză pentru partea superioară a palatului, pe care încă o mai am, nu se potrivește, nu mănânc cu ea, așa că o țin într-un sertar. dinții de jos sunt și ei stricați, am cumpărat niște plastic de pe internet pentru a-i lipi. Starea mea s-a îmbunătățit de-a lungul anilor în care am învățat cum să trăiesc cu această tulburare, nu voi minți, îmi este greu să o spun, dar erau luni în care nu-mi păsa dacă mă spălam sau mă spălam pe dinți. Acum, că sunt mai bine, am o problemă cu locurile de muncă nicăieri nu te va lua fără dinți, chiar dacă am calificări superioare singurul loc unde mă vor lua este de curățare sau spălătorie auto, este frustrant Sunt încă o persoană tânără, dar dinții sunt cartea de vizită a unei persoane. nu-mi pot permite să merg la o clinică și să-mi fac dinții pe cumpărare de închiriere. Pot să atașez poze și să raportez că afecțiunile de mai sus sunt într-adevăr cele pe care le am. Aș fi incredibil de recunoscător pentru orice sprijin vreau atât de mult să mă implic în societate, dar acest lucru mă ține pe loc