Era o dimineață liniștită când cutremurul a zguduit pământul. Familia, formată din Alessandro, Marta și micuța Sofia, în vârstă de 1 an și 3 luni, nu și-ar fi putut imagina că acesta va fi sfârșitul vieții lor așa cum o știau. Clădirea în care locuiau, o clădire veche din centrul orașului, s-a zguduit violent. Pereții au început să se prăbușească, ferestrele au explodat în mii de așchii, iar podeaua s-a prăbușit sub picioarele lor. Marta, îngrozită, a apucat-o pe Sofia și a încercat să fugă spre ieșire, dar nu mai era timp. Un zgomot asurzitor a invadat aerul și totul s-a întunecat. când s-au trezit printre dărâmături, casa dispăruse. Nu mai erau nici lucrurile lor, nici amintirile unei vieți pline de râsete și vise, nici căldura zidurilor lor sigure. Cartierul fusese distrus. Nu mai rămăsese nimic, doar praf și moloz peste tot.Alessandro și Marta, cu inima frântă, își priveau copilul tremurând, înfășurat în hainuța ei. Nu știau ce să facă, unde să meargă. Ajutoarele sosiseră prea târziu pentru ei, iar cel mai apropiat adăpost era prea departe. Teama de a nu putea găsi un loc sigur pentru Sofia îi chinuia. Cu ultimele lor puteri, s-au îndreptat spre parc, unde se refugiaseră alții ca ei, fără adăpost și fără speranță. Nopțile erau geroase, iar Marta își înfășura fetița în brațe, încercând să o protejeze de foame, frig și singurătate. în fiecare zi, Alessandro și Marta mergeau pe străzi, cerând ajutor de la cei care le puteau oferi o mână de ajutor, dar nu prea primeau răspunsuri. Orașul părea să-i fi uitat pe cei mai vulnerabili, pe cei care pierduseră totul într-o clipă. Săptămânile treceau și situația lor nu se îmbunătățea. Fetița lui Marta, care la doar 1 an și 3 luni nu înțelegea ce se întâmplă, continua să plângă de durere și de foame. Fiecare zâmbet pe care reușeau să îl smulgă Sofiei părea un miracol. Dar, în ciuda tuturor lucrurilor, în inimile lui Marta și Alessandro exista încă o mică licărire de speranță. Dragostea pe care o aveau unul pentru celălalt și pentru micuța lor Sofia îi ținea împreună. Ideea de a o lua de la capăt, de a găsi un nou cămin, chiar dacă nu știau cum, le-a dat puterea de a continua să lupte. Pentru Sofia, pentru viitorul ei Și astfel, în fiecare zi, se ridică, sperând că un alt mâine poate aduce cu el o nouă șansă.