Stimați domni,

mă numesc Marina, vin din provincia Cagliari, sunt mama a două fete și lucrez într-un magazin de mobilă. Soțul meu este șofer și împreună facem față cu demnitate provocărilor vieții de zi cu zi. Vă scriu cu inima în mână pentru a vă vorbi despre situația dificilă în care ne aflăm.

În 2019, am cumpărat casa soacrei mele printr-un contract de cumpărare amânată. Din păcate, apariția pandemiei și concedierea care a urmat ne-au perturbat echilibrul financiar, împiedicându-ne să finalizăm plata conform planului.

În timp, am devenit totuși proprietarii oficiali ai imobilului, dar situația s-a înrăutățit odată cu pierderea dureroasă a soacrei mele. Soțul meu are unsprezece frați, care, după moartea acesteia, au apelat la un avocat pentru a iniția o mediere, solicitând plata sumei restante.

Dorința noastră este să ne onorăm angajamentul în întregime. Cu toate acestea, băncile nu ne vor acorda niciun credit ipotecar, tocmai pentru că casa este deja pe numele nostru. La aceasta se adaugă cheltuielile de judecată, pe care nu le putem suporta, și o veste care ne-a tulburat și mai mult viața: soțul meu a fost diagnosticat cu leucemie mieloidă cronică.

Suntem conștienți că frații soțului meu au drepturile lor și nu dorim să ne sustragem în niciun fel de la responsabilitățile noastre. Am dori doar să avem șansa de a găsi o soluție comună care să ia în considerare situația în care ne aflăm.

Este dureros să vedem că, astăzi, mulți dintre ei ne întorc spatele, evitând chiar și un simplu salut, chiar și implicând fiicele noastre care nu au nimic de-a face cu această problemă. Noi nu căutăm compasiune, ci înțelegere și dialog. Suntem oameni onești și ultimul lucru pe care l-am dorit a fost să ajungem în acest punct.

Mă adresez dvs. în speranța că ne puteți oferi un ajutor, un sfat sau o cale de ieșire din această situație. Vă mulțumesc sincer pentru atenție și îmi cer scuze dacă această cerere poate părea ieșită din comun.

Cu respect și recunoștință,

Marina