Bună,

mă numesc Kuba, am 25 de ani și am nevoie de ajutor.

Pe scurt, am făcut prostii în viața mea, pe care acum încerc să le îndrept. La 16 ani am renunțat la liceu și timp de 4 ani am lucrat în diverse locuri de muncă. Nu-mi plăcea asta, erau slujbe monotone și prost plătite. Am decis să plec în Olanda. Am semnat un contract și am strâns banii necesari pentru început (cazare, mâncare, transport). Nu sunt mândru de asta, dar am obținut banii printr-un împrumut de la Raiffeisenbank. În iunie 2019 trebuia să încep munca, dar a intervenit pandemia de COVID-19, granițele au fost închise și contractul a fost anulat. Am fost întotdeauna un elev de nota 10, așa că am decis să încerc, chiar dacă abia după examenele de admitere, să mă înscriu la liceu. Iubesc natura, așa că agricultura și fitosanitaria au fost o alegere evidentă.

Anul acesta am absolvit liceul (cu distincție) și, plin de entuziasm, energie și sentimentul că am reușit în sfârșit să-mi pun viața în ordine, cel puțin parțial, m-am înscris la facultate, mai exact la specializarea Agroecologie.

Totuși, nu aș fi supraviețuit acestor 4 ani fără ajutorul iubitei mele, al mamei și al unui prieten minunat. Am trăit și încă trăiesc pe credit. Deși fac diverse munci ocazionale, după perioada Covid nu prea sunt locuri de muncă, și cu atât mai puțin unele flexibile. Viața e scumpă.

Am 25 de ani, mi-am irosit tinerețea cu prostii și greșeli. Așadar, acum am cam trei opțiuni.

1) să mă angajez și să-mi pun în ordine situația financiară (nu e chiar atât de rău, să zicem 200 000)

2) să mă bazez pe faptul că o să mă descurc cu puținul pe care îl câștig din joburile temporare și cu ajutorul celor dragi, ceea ce mă epuizează psihic (mama are două locuri de muncă și mă susține cât poate, dar nu se simte prea bine din punct de vedere al sănătății, în prezent este după o operație și, chiar și fără asta, îmi este greu să accept faptul că lucrează la două locuri de muncă pentru a îndrepta greșelile mele, ca să nu mai vorbim de rănile pe care i le-am provocat.)

3) cerșetoria cu încredere – oamenii donează astăzi bani pentru tot felul de lucruri, așa că de ce să nu încerc? Este o alegere liberă și, deși, din punctul de vedere al valorilor morale, îmi vine foarte greu să accept asta, este una dintre posibilități.

Am spus pe scurt, așa că închei aici versiunea „sintetică”.

Scriu asta cam pe fugă, între cursuri. Pe parcurs, voi corecta greșelile, voi completa informațiile și, mai ales, cel mai bine chiar în seara asta, voi adăuga o versiune extinsă, în cazul în care pe cineva l-ar interesa întreaga poveste. Și, probabil, voi adăuga și textul în engleză.

Mulțumesc

10.10.2024 12:30