Bună ziua tuturor.

Numele meu este Daniel și vin în fața voastră cu o poveste, un vis și o cerere.

Povestea mea este oarecum simplă până când toată viața mea a fost dată peste cap: Am crescut într-o familie normală, care avea un apartament, o casă la țară, pământ, un pic de avere și un viitor. Asta, până când tatăl meu a murit acum 13 ani. După aceea, aproape totul în viața mea s-a dus în jos. Relația mea cu mama, care nu era atât de grozavă înainte, s-a deteriorat până în punctul în care nici acum nu știu cum să o numesc. Singurele care mi-au purtat de grijă și m-au susținut au fost soția mea și bunica mea (mama tatălui meu), care m-a crescut parțial. Mama a făcut tot ce a putut pentru a încerca să mă împiedice să am o familie a mea. La fiecare pas pe care îl făceam și la tot ce încercam, ea mă înjunghia pe la spate. Eu locuiesc în casă, la 25 km de cel mai apropiat oraș, iar ea locuiește în apartament, în cel mai mare oraș din regiune. Apartamentul, casa și terenul le deținem împreună. Partea mea din casă și din teren este de 87%, iar cea din apartament este de 25%, conform legii moștenirii, restul este al ei. De fiecare dată când are ocazia, mă amenință că va face tot posibilul să mă dea afară din casă pentru că este a ei. Nu am acces la apartament, nu mi-a dat cheia după ce tatăl meu a murit. Deci, persoana care ar trebui să mă sprijine cel mai mult este cel mai mare dușman al meu. Și toate astea, pentru că pot gândi singură, am propria mea minte și nu o ascult! Chiar și după ce m-am căsătorit și mi s-au născut cei doi copii, ea a continuat să vină la mine și să ne amenințe, numai că din acest moment soția mea a devenit o țintă a răutăților ei. "Femeia mea", așa o numește ea pe soția mea, este proastă, tâmpită, fără bani și fără creier( cuvintele ei), pe când soția mea are o diplomă universitară în inginerie, cu masterat cu tot, este o persoană muncitoare(singura care muncește) și toată lumea în afară de mama mea are numai cuvinte bune despre ea. Copiii mei( un băiat de 9 ani și o fetiță de 8 ani) au devenit ținta ei în momentul în care a aflat că au probleme(ADHD) și i-a făcut proști, și tâmpiți, dar "dragostea" din ochii mamei`s. Nu pot lucra ca zilier deoarece trebuie să am grijă de copiii mei( soția mea câștigă mai mult decât aș putea eu, așa că a trebuit să facem un compromis) și să-i duc și să-i iau de la școală. În fiecare zi, plec de acasă la 7 dimineața, conduc o jumătate de oră până la școală, rămân în oraș(în mașina noastră sau la un prieten, ocazional) și aștept până la prânz, când copiii termină orele, pentru a-i duce acasă. Acolo, îi ajut cu temele, îi hrănesc, îi pun în pat și așa mai departe. Aceasta este rutina mea zilnică în fiecare zi lucrătoare.

Aceasta este povestea mea și viața mea de zi cu zi în acest moment și vreau ca acest lucru să se schimbe.

Am construit până acum 3 sere mici (prima de 60 de metri pătrați, a doua de 30 de metri pătrați și a treia de 150 de metri pătrați) în care cultiv legume 100% BIO. Roșiile(onix heart și cherry) și ardeii sunt cele care ocupă cel mai mult spațiu în sere. Fac acest lucru de 6 ani, testând diferite rețete, soluții, programe de udare și moduri, moduri de creștere și așa mai departe. Serele pe care le-am construit sunt acoperite cu folie(250 microni grosime). Toate produsele merg la prietenii noștri, pentru o taxă mică(având în vedere toată munca). Udăm manual peste 1000 de plante în fiecare zi, le alimentăm cu substanțe BIO, cum ar fi compost de urzici și gunoi de grajd. Eu sunt singurul care are grijă de plante, deoarece soția mea este la serviciu toată ziua, iar copiii mei sunt prea mici pentru a mă ajuta.

Și aici intervine visul:

Aș dori să construiesc o seră profesională, mai mare (aproximativ 1 000 de metri pătrați), cu sticlă, într-un mediu cu climă controlată, cu panouri solare care pot alimenta un sistem de încălzire și puțuri adânci pentru apă, astfel încât să-mi pot cultiva legumele și iarna. Aș dori să cumpăr un tractor cu accesorii pentru a putea lucra în această seră. Mi-ar plăcea să pot aduce mai multe dintre legumele mele oamenilor, deoarece toate sunt BIO, toată lumea le vrea. Cei care au norocul să le guste, nu mai vor legume din piețe. Așa că știu că am produsele potrivite, pentru nevoile oamenilor. Doar că nu am fondurile necesare pentru a le dezvolta și a le duce la următorul nivel.

De asemenea, prin asta, încerc să asigur viitorul copiilor mei. Deoarece sunt diagnosticați cu ADHD, viitorul lor ca angajați în țara mea este limitat, așa că o afacere în familie este mult mai bună decât speranța unui ajutor din partea agențiilor guvernamentale.

Și aici intervine solicitarea:

Sper că veți găsi în inimile voastre mijloacele de a mă ajuta să îmi îndeplinesc visul.

Sper să mă ajutați să le pot oferi o parte BIO din hrana lor zilnică.

Sper să puteți schimba cursul lucrurilor și ca, prin ajutorul vostru, o rază de soare să coboare și pe ulița mea.

Vă mulțumesc anticipat!

Vă mulțumesc pentru bunătatea dumneavoastră!

Vă mulțumesc pentru tot!