Dragi prieteni

Mă numesc Tereza Jirková și sunt absolventă de asistență socială.

Am acceptat cu bucurie provocarea de a coordona o campanie de strângere de fonduri pentru a sprijini șaizeci de copii din Gaza.

Acești copii, afectați de război și de strămutarea forțată, au nevoie de ajutorul nostru. Cred că fiecare copil are dreptul la educație și sunt recunoscătoare că pot contribui la un viitor mai bun pentru ei, chiar dacă doar într-o mică măsură.

În inima suferinței din Gaza, unde fiecare colț este marcat de distrugere, o lumină extraordinară strălucește dintr-un cort mic și zdrențuit. Acest cort nu este doar un adăpost, ci o adevărată Școală a Speranței. Numele meu este Asmaa Khalil Abu Mandeel (42 de ani) și lucrez ca profesoară în tabăra de refugiați Maghazi. Când războiul i-a privat pe mulți copii de educație, am decis să nu-i las să fie cuprinși de frică și ignoranță. Împreună cu alți trei profesori, am creat o mică școală improvizată – un cort – unde îi învățăm pe copii cu resurse limitate. Folosim table vechi și stăm pe jos, dar determinarea noastră rămâne neclintită.

În fiecare zi, șaizeci de copii învață să citească, să scrie și să viseze din nou aici. Cu toate acestea, cortul se confruntă cu multe probleme – are infiltrații și lipsesc mesele, caietele și electricitatea. Totuși, copiii vin zi de zi cu ochii plini de speranță. Visăm ca într-o zi să transformăm acest cort într-o sală de clasă adevărată – sigură, primitoare și dotată cu tot ce au nevoie copiii pentru a învăța. Ajutorul dumneavoastră ar însemna pentru noi mai mult decât un simplu sprijin material.

Ar însemna speranță și un viitor pentru șaizeci de copii care au fost smulși din casele lor de război.

Contribuiți astăzi la Școala Speranței și redați copiilor puterea de a trăi!

Dragi prieteni.

Mă numesc Tereza Jirková și, în calitate de absolventă a facultății de asistență socială, am acceptat cu bucurie provocarea de a coordona o campanie de strângere de fonduri pentru a sprijini șaizeci de copii din Gaza. Acești copii, afectați de conflictul armat și de strămutarea forțată, au nevoie de ajutorul nostru.

Cred că fiecare copil are dreptul la educație și sunt recunoscătoare că pot contribui la un viitor mai bun pentru ei, chiar dacă doar într-o mică măsură.

În mijlocul suferinței din Gaza, unde fiecare colț este marcat de distrugere, o lumină neobișnuită strălucește dintr-un mic cort sfâșiat. Acest cort nu este doar un adăpost, ci o adevărată Școală a speranței.

Mă numesc Asmaa Khalil Abu Mandeel (42) și lucrez ca profesoară în tabăra de refugiați Maghazi.

Când războiul a privat multe copii de educație, am decis să nu le las să fie cuprinși de frică și ignoranță.

Împreună cu alte trei profesoare, am creat o mică școală improvizată – un cort în care, cu mijloace limitate, învățăm copiii. Folosim table vechi și stăm pe jos, dar hotărârea noastră rămâne de neclintit.

În fiecare zi, șaizeci de copii învață aici să citească, să scrie și să viseze din nou. Cortul se confruntă însă cu multe probleme – se infiltrează apă, lipsesc băncile, caietele și curentul electric. Cu toate acestea, copiii vin zi de zi cu ochii plini de speranță. Visăm că într-o zi vom transforma acest cort într-o clasă adevărată – sigură, primitoare și dotată cu tot ce au nevoie copiii pentru a învăța.

Ajutorul dumneavoastră ar însemna pentru noi mai mult decât o simplă susținere materială.

Înseamnă speranță și viitor pentru șaizeci de copii care au fost smulși din casele lor de război.

Contribuiți astăzi la Școala Speranței și redați copiilor puterea de a trăi!