Mă numesc Fatima, am zece ani și locuiesc doar cu mama mea, Heba, într-un mic oraș din nordul Piemontului.

De la naștere sufăr de o boală cerebrală care mă împiedică să fiu independentă și mă obligă să trăiesc într-un scaun cu rotile; trebuie să iau diverse medicamente pentru a evita crizele epileptice care, din păcate, mă afectează din când în când. Îmi este greu să mănânc și să beau, așa că mama trebuie să stea mereu lângă mine ca să mă ajute; suntem singure și, din această cauză, ea nu poate merge la muncă.

Vă cer ajutorul pentru că aș vrea ca mama mea, după atâtea greutăți, să-și poată îndeplini visul de a avea o mașină adaptată nevoilor mele, pentru a ne putea deplasa în mod autonom; aici mijloacele de transport sunt puține și greu accesibile persoanelor cu dizabilități.

Pentru noi, chiar și lucrurile mărunte și de la sine înțelese, cum ar fi o plimbare la lac sau o treabă de rezolvat când plouă, devin activități foarte dificile, dacă nu chiar imposibile.

Mașina ne-ar ajuta să fim mai independente când facem cumpărături, mergem la spital sau facem în sfârșit mici excursii pentru a ne înveseli zilele!

Vă mulțumesc pentru încredere!

Un gest mic face uneori viața mai ușoară celor care sunt singuri și se străduiesc mai mult!