Bună ziua.

Am deja 71 de ani, iar pensia mea de bătrânețe este destul de mică, 726,90 euro.

Nu am nevoie de ajutor financiar pentru mine, ci pentru fiica mea grav bolnavă, mamă a doi copii.

Jarka a mea are 37 de ani, este mamă singură a doi copii și, din 12 februarie 2022, se află în comă conștientă. Zace acasă, eu am grijă de ea singură. Niciun medic specialist nu o examinează, nu o controlează. Am fost doar de două ori la neurolog, iar în rest niciun medic de reabilitare, nici gastroenterolog, nici chirurg, nici pneumolog. În Slovacia, un astfel de pacient este considerat în plus.

Cum s-a întâmplat totul?

Jarka, o tânără frumoasă, nu a avut noroc cu partenerii.

Primul o bătea, așa că nu s-a căsătorit, a rămas mamă singură, iar apoi, câțiva ani mai târziu, împreună cu partenerul ei Ivan, a avut un fiu, Tobias (2018).

În timpul pandemiei de COVID-19 a pierdut un alt copil, a născut prematur și a avut complicații medicale semnificative. În plus, aproape a murit arsă în mașină.

După a doua infecție cu COVID, s-a produs o adevărată tragedie. Deși era acasă cu partenerul ei, acesta nu a reușit să o ajute când, în timp ce bea ceai, s-a înecat până când a încetat să mai respire. A fost transportată la secția de terapie intensivă, iar viața i-a fost salvată doar printr-un miracol, dar a rămas în comă conștientă. Și chiar și în spital, în această stare, a contractat a treia infecție cu COVID-19. Din cauza îngrijirii deficitare din spital, a suferit în plus de escare și diaree infecțioasă.

Au trecut mai mult de 4 ani.

Îi îngrijesc și îi tratez singură corpul inert. Dar cu dragoste. Toți banii pe care îi primește ca invalidă îi cheltuim pe fizioterapie, masaj și, mai recent, pe canisterapie.

În Slovacia nu avem o clinică pentru tratarea unor astfel de pacienți.

În același timp, am în grijă personală cei doi copii ai lui Jarka.

Dianka are deja 19 ani, este absolventă de liceu, iar Tobias, în vârstă de 8 ani, este în clasa întâi și, din păcate, este autist.

Jarka are mare nevoie de transport, de exemplu, la centrul hiperbaric (la o distanță de 130 km). Acest lucru necesită vizite repetate. În ambulanță era riscant, deoarece multe drumuri le-am parcurs cu alți pacienți cu diverse diagnostice. Exista riscul de infectare cu hepatită, ea era tratată pentru pneumonie. A trebuit să renunțăm la procedura hiperbarică.

Statul nu ne ajută cu un vehicul pentru persoanele imobilizate, pe de altă parte, m-ar ajuta cu adaptarea vehiculului.

Avem atât de mare nevoie să cumpărăm o dubiță, chiar și una second-hand, dar nu trebuie să aibă mai mult de 5 ani.

De aceea, fac apel la sprijinul oamenilor de bună credință.

Vă rog, ajutați-ne cu o contribuție pentru achiziționarea vehiculului necesar.

Vă mulțumesc,

Helena Kišová